Căpșunele

Ajută organismul să îşi repare ţesuturile, dându-i acestuia un surplus de vitamina C.

capsune

Căpşunile fac parte din familia Rosaceae, subfamilia Rosoideae, genul Fragaria. Soiurile europene de căpşun cu fruct mic provin din căpşunul de pădure. Denumirea de capşuni pe care o atribuim este improprie deoarece aceste soiuri sunt fragi cu frucutul mare, provenite din trei specii de fragi americani.

Căpşunul este o plantă de talie redusă (15-40 cm). Se poate cultiva în spaţiile foarte mici din gradina casei, dar şi pe suprafeţe mari în aer liber, în sere sau solarii. În primul an de viaţă căpşunul formează o tulpină subterană (rizom) foarte scurtă, situată aproape de suprafaţa solului. Din partea inferioară a acestei tulpini cresc rădăcini, iar la partea superioară, se găseşte o rozetă de frunze. Până toamna, în vârful tulpinii, se formează un mugur floral, iar in rozetă, 1-3 muguri vegetativi. În al doilea an, din mugurul floral apare inflorescenţa, iar din mugurii vegetativi laterali cresc lăstari scurţi de 1-2 cm.

Frunzele căpşunului trăiesc în medie 60-70 de zile, reînnoindu-se treptat. De aceea, plantele au întotdeauna frunze verzi, chiar şi în timpul iernii sub acoperământul de zăpadă. Inflorescenţele apar la 2-4 săptamâni de la începutul creşterii frunzelor, astfel că atunci când se deschid primele flori, plantele posedă un aparat foliar bogat şi normal dezvoltat.


Beneficii asupra sănătății

Cercetatorii au descoperit că nivelul ridicat de antioxidanti din căpşuni poate ajuta la neutralizarea efectelor distructive ale radicalilor liberi din sistemul nostru, ajutând organismul să îşi repare ţesuturile, dându-i acestuia un surplus de vitamina C.

Căpşunile sunt recomandate pentru remineralizarea organismului, fluidizarea şi purificarea sângelui, favorizează tranzitul intestinal, ajută la creşterea diurezei si tonifierea corpului. Acidul salicilic cuprins de căpşuni este benefic pentru cei care sufera de guta, sunt reumatici şi artritici. Aceste fructe sunt bogate in antocianidine şi antioxidanti naturali care combat stresul oxidativ ,prevenind îmbătrânirea precoce, afecţiunile cardio-vasculare şi bolile neuro-degenerative.

Căpşunile sunt fructele ideale în dietele de slăbit. Pe lângă gustul delicios, sunt saţioase şi contin peste 50 de substanţe benefice organismului uman. Consumul lor se recomandă pentru buna funcţionare a inimii şi a circulaţiei sângelui, ele menţinând şi elasticitatea vaselor. Totodaă, căpşunile favorizează producerea globulelor roşii, stimulează metabolismul şi cresc capacitatea de ardere a grasimilor. Glucidele din căpşuni sunt formate, din xilitol, fructoza si sorbitol, substanţe care ajung greu în sânge, nivelul insulinei şi cel al glucidelor rămânând în limite normale, fără să apară aşa-numita „criza de foame”.

Consumul de capsuni poate avea însă şi efect alergic. Medicii nu recomandă căpşuni copiilor sub 4 ani, iar cei cu vârste apropiate trebuie să consume căpşuni în cantităţi reduse. Căpşunăle nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranţă la aspirină deoarece conţin acid acetilsalicilic.


Selectarea și păstrarea

Căpşunul are pretenţii modeste faţă de caldură. În condiţiile ţării noastre, căpşunul poate suporta temperaturi de -15 până la -25 grade Celsius timp de câteva zile, durata fiind influenţată de grosimea stratului de zăpadă şi expoziţia terenului. Brumele şi îngheţurile de primavară (sub -3 grade Celsius) produc uneori pagube în plantaţiile de căpşun. Dacă ingheţul distruge primele flori deschise, recolta este considerabil diminuată.

Fiind format în regiuni umede şi răcoroase, având sistemul radicular superficial, căpşunul are cerinţe mari faţă de umiditatea solului, care trebuie menţinută la 65-75% din capacitatea de câmp. De aceea, în regiunile secetoase, irigarea este indispensabilă. Şi excesul de apă din sol dăuneaza plantelor, de aceea terenurile pe care se cultivă capsuni trebuie să aibă un drenaj bun.

Necesităţile căpşunului faţă de lumină sunt moderate. Suportă şi semiumbra, putându-se obţine producţii mari de fructe şi în culturi intercalate cu pomi tineri, arbuşti. Producţii mari şi de calitate superioară se obţin în plantaţii pure de căpşuni.


Informații nutriționale

Căpşunile sunt solicitate pentru consum in stare proaspată, congelată sau prelucrată. În stare proaspată, căpşunile conţin 5-12% zaharuri şi 0,6-1,6% acizi. Sub raportul vitaminei C, căpşunile sunt întrecute numai de coacazele negre. Acidul salicilic cuprins de căpşuni este benefic pentru cei care suferă de guta, sunt reumatici şi artritici. Aceste fructe sunt bogate in antocianidine şi antioxidanti naturali. Glucidele din căpşuni sunt formate, din xilitol, fructoza şi sorbitol, substanţe 100 g de căpşuni conţin:

  • 0,8 g proteine;
  • 2,5 g grăsimi;
  • 7 g hidraţi de carbon;
  • 0,04 mg vitamina A;
  • 0,08 mg vitamina B1 si B2;
  • 70 mg vitamina C;
  • 0,9 mg fier;
  • 2 mg sodiu;
  • 25 mg calciu;
  • 30 mg fosfor.




Comentarii